5.1.5 GIOVANNI BATTISTA TIEPOLO

     Una dintre cele mai importante figuri ale rococo-ului italian, Giovanni Battista Tiepolo s-a nascutr la 5 martie 1696 in Venetia. A fost al șaselea copil al căpitanului de marină Domenico Tiepolo și al soției sale Orsetta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     A fost botezat in biserica San Pietro di Castello din oras cu numele Giovanni Battista, in onoarea nasului sau, Giovanni Battista Doria. 

    Tatal i-a murit la un an după nașterea sa, lăsând-o pe Orsetta într-o situație proastă din punct de vedere financiar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     Intra la studioul lui  Greogorio Lazzarini pe care il paraseste in 1717 pentru a intra in asociatia pictorilor, "Fraglia". Insa a invatat si din activitatea maeștrilor care l-au precedat: Tiziano, Tintoretto și, mai presus de toate, Veronés. El este cel mai mare decorator al secolului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     În 1719 s-a căsătorit cu o soră a pictorului Francesco Guardi, Maria Cecilia, cu care a avut nouă copii, dintre care doar sapte au supravetuit copilariei. Doi au fost de asemenea pictori buni, Lorenzo și mai ales Giovanni Domenico Tiepolo, care a început să colaboreze cu el din 1740 . 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     Dionisie Delfino, un nobil din orasul Friulan, Udine, il insarcineaza pentru decorarea palatului sau, apoi realizeaza un ciclu de pânze enorme pictate pentru a decora o cameră mare de recepție a lui Ca' Dolfin din Veneția.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      A pictat apoi tablouri din panza pentru bisericile Verolanuova, Scuola dei Carmini și Scalzi, tavane pentru  Palazzi Archinto și Casati-Dugnani din Milan , Capela Colleoni din Bergamo ,Gesuati (S.Maria del Rosario) în Veneția,  St. Dominic Institutia Rosary si Palazzo Clerici tot din Milan, precum si decorațiuni pentru Villa Cordellini la Montecchio Maggiore și pentru salonul Palazzo Labia, acum un studio de televiziune din Veneția.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     Castiga reputatie pe tot intinsul Europei si impreuna cu fiul sau Giandomenico, va calatori la Wurzburg in 1750 chemat de Inaltul Episcop Karl Philipp von Greiffenklau, si unde vor executa timp de trei ani tavanul rezidentei episcopale. 

     În 1753 s-a întors în Veneția, unde a fost ales Președinte al Academiei Padua. Datorita faimei, primeste nenumarate cereri de comenzi.

     La inceputul anului 1762  a plecat la Madrid chemat de regele Carlos al III-lea, . Principala sa sarcină a fost decorarea mai multor plafoane în Palatul Regal din Madrid. A fost insotit de copiii lui Giandomenico și Lorenzo precum si de noua sa iubită mult mai tânără decât el, și model frecvent al figurilor feminine.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      Tiepolo a murit în Madrid la 27 Martie 1770.

      Excelent pictor, el l-a influențat pe Goya datorită unei tehnici remarcabile. Culorile luminoase folosite de artist evidențiază impresii sau idei cum ar fi puritatea sau divinitatea. Avea o mare facilitate pentru desen. Compozițiile sale sunt eterice, pline de har. Plafoanele sale pictate, cu efect iluzoriu, înșală ochiul și par deschise cerului. 

 

 

 

 

 

 

5.1.4 THOMAS GAINSBOROUGH

    

    Considerat unul dintre cei mai faimoși pictori portretiști și peisagiști britanici ai sec XVIII-lea, Thomas Gainsborough s-a nascut in 14 mai 1722 la Sudbury, o localitate din comitatul Suffolk situat la nord-est de Londra.

   A fost cel mai tânăr fiu din cei noua copii ai lui John Gainsborough, un țesător în Suffolk, o fire excentrica care obisnuia sa se imbrace ca un magnat incins la brau cu o sabie, si care lua lectii de scrima, si a lui Mary Burrough, o femeie educata si pasionata de pictura.

    

 

 

  

    Thomas, care nu se despartea nicio clipa de caietul de desene, si isi petrecea tot timpul in tovarasia mamei, a facut ca aceasta sa remarce talentul sau. Asa ca la varsta de 13 ani il trimite la Londra pentru a studia pictura, unde devine ucenicul gravorului Hubert Francois Gravelot.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    Tot la Londra studiaza si cu Francis Hayman și William Hogarth si se inscrie si la cursurile academiei St. Martin’s Lane.

    In tot acest timp cat a locuit la Londra, mergea frecvent sa isi viziteze familia, iar in una dintre aceste calatorii o va cunoaste pe Margaret Burr cu care se va casatori pe 15 iulie 1746, cand pictorul avea 19 ani, iar sotia cu un an mai putin. Vor avea impreuna doua fiice.

 

 

 

 

 

 

    Dupa moartea tatalui sau in 1748, pictorul se va intoarce cu sotia la Sudbury unde se nasc amandoua fiice, Mary si Margaret, iar in 1752 se muta la Ipswich unde vor inchiria o casuta. Atat la Sudbury cat si la Ipswich, pe langa portretele aristocratilor si burghezilor din partea locului, va picta si peisaje.

    In 1759 se stabileste la Bath unde are protecția societății la modă, și  începe să se expună la Londra.

    În 1769, el a devenit membru fondator al Academiei Regale, dar relația sa cu organizația a fost spinoasă și uneori și-a retras lucrarile de la expoziție. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      Din 1774 se muta la Londra unde devine pictorul favorit al casei regale. Insa regele este fortat sa il angajeze ca pictor al curtii pe rivalul sau, Joshua Reynolds. Cu toate acestea va ocupa o pozitie de seama in societate, si va primi nenumarate comenzi.

 

 

 

 

 

 

     Nu se adapteaza la viata tumultuasa a capitalei, preferand sa picteze sau sa cante la violoncel. Se imprieteneste cu Bach, iar ambele fiice indragesc muzica cantand la clavecin si chitara.

      In 1784 se cearta din nou cu cei de la Academia Regala si din acel an nu va mai expune nimic in cadrul ei, iubitorii de arta putand din acest moment sa ii admire operele ce le va expune la resedinta sa.

   

     Gainsborough a murit de cancer în anul 1788 și este îngropat în biserica St. Anne, Kew, Surrey. Lasa sotiei si fiicelor un numar mare de lucrari pe care acestea le va expune în încăperile locuinței de la Schomberg House.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      El a fost pictorul favorit al aristocrației britanice și a obținut o mare avere cu portretele sale.

      Este îngropat lângă Francis Bauer, celebrul ilustrator botanic. În 2011, a fost lansată o inițiativă pentru a se plăti costurile pentru restaurarea mormântului său.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     Kitty (1945) este un film remarcabil despre Gainsborough, portretizat de Cecil Kellaway.