2.1.21 GHIRLANDAIO

    Domenico Ghirlandaio s-a nascut in Florenta la 2 iunie 1448. Contemporan cu Botticelli, Verrocchio si Lippim a lucrat mai mult in orasul natal unde ajunge portregist pe timpul lui Lorenzo Magnificul datorita stilului sau precis, amabil si rapid.

 

 

 

 

 

    

     Sef al unui atelier de pictura, l-a avut printre altii, discipol si pe Michelangelo cand acesta avea 13 ani. Tot printre discipoli ii intalnim si pe fratii sai Davide si Benedetto si nepotul Ridolfo ajuns pictor important la sfarsitul Renasterii.

      Ghirlandaio a fost cel mai mare dintre cei cinci copii ai lui Tommaso Bigordi, comerciant de matase si bijutier, si al Monei Antonia. Tommaso a mai avut doi copii cu cea de-a doua sotie, pe nume tot Antonia.

     Porecla de Ghirlandaio o primeste de la tatal sau unul dintre discipoli.

      Lucreaza ca ucenic la un bijutier impotriva vointei sale deoarece tatal sau doreste sa preia afacerea familiei fiind fiul cel mai mare, insa acesta in final cedeaza si Ghirlandaio ajunge la atelierul lui Verrocchio. Isi petrece tineretea intr-un anonimat total, abia din 1480 cand ajunge principalul pictor din oras si pana la moartea sa prematura in 1494 incepe sa fie cunoscut.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

     In 1472 se inscrie la compania de pictori San Lucas iar primele sale lucrari le efectueaza la bisericile rurale din jurul Florentei. Prima lucrare remarcabila o intalnim la San Jeronimo, apoi se bucura de favorurile familiei Vespucci carora le picteaza capela.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

    Lucrarea majora care este pastrata se afla la capela Santa Fina de la biserica toscana San Gimignano. 

    Din 1475 pleaca impreuna cu fratele sau David la Roma unde lucreaza la Biblioteca Vaticanului insa frescele sunt pierdute.

    In 1480 se intoarce la Florenta unde se casatoreste cu Constanza Bartolomeo Nucci cu care are un fiu Ridolfo, apoi se desparte si se recasatoreste cu Antonia di Paolo Paoli.

   Intre 1481 - 1485 lucreaza la frescele din Sala Ceasului din Palatul Vecchio.

 

 

 

 

       Domenico Ghirlandaio a murit în 11 ianuarie 1494 de "febra pestilențială" și a fost îngropat în biserica Santa María Novella.

         Este probabil că Domenico a murit în sărăcie, iar toate faptele cunoscute din viața lui par să indice că el era un om blând, onorabil, conștiincios, cu o diligență remarcabilă.

       Valoarea artistică a lui Ghirlandaio este considerată superioară tuturor predecesorii și contemporanii săi. Potrivit lui Vasari, Ghirlandaio a fost primul care a eliminat din tablourile sale folosirea aurului. Multe dintre desenele și studiile sale sunt remarcabile și pot fi văzute în Galeria Uffizi. Unul dintre marile merite ale lui Ghirlandaio este că la initiat pe Michelangelo în artă.