Hubert Robert s-a nascut la Paris pe 22 mai 1733 in plina epoca rococo, si desi l-a servit pe Ludovic al XVI-lea in diverse ocazii, a supravetuit in mod miraculos Revolutiei Franceze pentru a nu fi executat, ba a fost si numit consilier la nou infiintatul Muzeu Luvru.
Tatăl său, Nicolas Robert, a fost în slujba lui François-Joseph de Choiseul, Marchizul de Stainville. Tânărul Hubert a terminat studiile cu iezuiții în Colegiul Paris din Navarra în 1751 și a intrat în atelierul sculptorului Michel-Ange Slodtz, care l-a indemnat sa se dedice picrurii.
În 1754 el a mers la Roma, unde la insotit pe Etienne-François de Choiseul, fiul patronului tatalui sau, care a fost numit ambasador francez.
El a petrecut unsprezece ani la Roma, unde i-a intalnit pe pictorul si arhitectul Giovanni Paolo Pannini (1691-1764), precum si pe arheologul, cercetatorul si scriitorul, Giovanni Battista Piranesi (1720-1778).
Dupa ce a terminat rezidentiatul la Academia Franceza din Roma, s-a intretinut cu creatiile care le executa pentru cei ce il vizitau.
Unul dintre aceștia a fost Jean-Claude Richard, stareț de Saint-Non, gravor și pasionat de artă, care l-a dus pe Robert la Napoli în aprilie 1760 pentru a vizita ruinele Pompeiilor. Au devenit prieteni, iar Saint-Non cel care a înregistrat schițele lui Robert. El a fost captivat si de ruinile antice ale Romei.
Si Marquizul de Marigny, directorul Bâtiments du Roi, a fost in tema mereu cu lucrarile lui Hubert Robert datorită corespondenței cu Charles-Joseph Natoire, directorul Academiei Franceze.
La Roma i-a cunoscut si pe Jean-Honoré Fragonard (1732-1806) și Jean-Claude Richard (1727-1791). Cu ei a călătorit la Napoli, Sorrento și Capri, a vizitat Vesuvius și ruinele Herculaneum și Pompei, site-uri care au fost redescoperite la acel moment.
Se intoarce la Paris in 1765 unde cunoaste succesul imediat, si este primit un an mai tarziu la Academia Regală de pictură și sculptură.
Prima expozitie o are in 1767 fiind primita bine de presa, Denis Diderot mentionand: "ideile pe care ruinele le trezesc în mine sunt minunate".
Antreprenor și prolific, Robert creeaza conceptul multor gradini pentru multi clienti aristocrati, fiind un fel de director artistic, cum este numit azi. Ar fi lucrat cu arhitectul Morel, inclusiv pentru marchizul de Girardin, iar din 1786 va incepe activitatea pe cont propriu. A contribuit inclusiv la decorarea gradinii reginei.
În timpul Revoluției, a fost arestat în octombrie 1793.
Un alt prizonier a murit în locul lui din greseala, scapand de ghilotina, fiind eliberat dupa caderea lui Robespierre.
Ca o întorsătură, Robert a fost ales între cei cinci responsabile pentru noul muzeu național la Palatul din Louvre.
De asemeni a fost selectat de către Voltaire pentru a picta teatrul din Ferney.
A murit de un accident vascular cerebral pe 15 aprilie 1808 in propria sa vila.
Cantitatea muncii sale este imensă, numai Muzeul Luvru conține nouă picturi de mână, și multe alte copii ale lucrării sale,
Alte lucrari pot fi intalnite la Muzeul Prado, Muzeul Thyssen-Bornemisza, sau se găsesc în muzee provinciale și colecții private.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu