Pictorul
baroc Johannes Vermeer van Delft, s-a nascut in Delft (Olanda), fiind botezat
in 31 octombrie 1632 la Biserica Reformata.
Se
cunoasc relativ putine date despre Vermeer motiv pentru care Thore Burger il va
numi “Sfinxul din Delft”. Singurele surse de informare sunt cateva registre,
foarte putine documente si marturiile altor artisti.
Este
posibil ca Vermeer sa fi frecventat cursurile academiei conduse de pictorul
Rictwijk inscriindu-se ulterior la atelierul lui Leonaert Bramer. Alti
cercetatori cred ca Vermeer a fost instruit de pictorul catolic Avraam
Bloemaert insa exista si speculatii ca ar fi fost ucenicul lui Carel Fabritius,
elev al lui Rembrand. Deasemeni au fost demonstrate contacte cu Gerard ter
Borch, alt pictor olandez din epoca baroca.
In 29 decembrie 1653 este primit in Breasla Sf. Luca, o asociatie profesionala a
pictorilor. Se cunoaste acest lucru
deoarece este inregistrat ca neplatind taxa de inscriere, situatie in
care s-au aflat mai multi artisti.
A fost un an de ciuma, de razboi si de criza
economica, urmat de un mare incendiu in anul urmator provocat de fulgere si care a distrus
mare parte a orasului.
Se
casatoreste cu Catharina Bolnes in primavara anului 1659, o tanara provenind
dintr-o familia catolica. La insistentele soacrei, Maria Thins o femeie
instarita si in casa careia va locui pana la sfarsitul vietii, Vermeer va trece
si el la catolicism. Johannes si Catharina au avut impreuna paisprezece copii,
trei murind la nastere.
Din anul 1662 Vermeer a fost ales seful breslei fiind reales in anii
1663, 1670 si 1671.
In
1672 armata franceza a invadat Tarile de Jos iar o flota engleza atacand
simultan partea de est. Multi oameni au intrat in panica, instantele, teatrele,
magazinele si scolile fiind inchise.
Cinci ani au trecut pana la imbunatatirea
situatiei insa in 1675 Vermeer se imbolnaveste subit si in cateva zile moare. A
fost inmormantat pe data de 15 decembrie in cripta familiei aflata in cimitirul
vechi din Delft.
Catharina Bolnes atribuie moartea sotului ei stresului datorat
presiunilor financiare. Ea va cere Inaltei Curtis sa-i acorde o amanre la plata
creditelor vanzand apoi doua picturi pentru asi achita datoriile.
Vermeer a fost un artist respectat in Delft dar a fost aproape
necunoscut in afara orasului sau natal. Putina faima s-a datorat
faptului ca Pieter van Ruijven, un patron local, i-a cumparat o mare parte
dintre lucrari parte dintre ele ajungand la Haga.
A
fost omis timp de doua secole fiind doar mentionat in Arnould Houbraken, insa va fi redescoperit in
sec. al XIX-lea de Friedrich Gustav Waagen si Theophile Thore Burger, astazi
fiind recunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori ai epocii de aur olandeze.
Vermeer
a lucrat incet si cu mare grija folosind culori luminoase cu precadere albastru
si galben, astazi existand doar 36 de lucrari ale artistului.
Multi
scriitori au fost inspirati de tablourile lui Vermeer. Marcel Proust face
aluzie in seria de nuvele “In cautarea timpului pierdut”, la tabloul Vedere din
Delft. Tracy Chevalier isi va numi
romanul si se va inspira din pictura cu acelasi nume, Fata cu cercel de perla.
Susan Vreeland se va inspira in nuvela istorica “Fata cu zambile albastre” dupa
tabloul "Fata cosind". Blue Balliett descrie in lucrare sa “Enigma Vermeer”,
tablourile "Geograful" si "Tanara in galben scriind". Deasemeni Luigi Garnieri va
descrie in cartea sa “Viata dubla a lui Vermeer”, istoria falsificatorului Han
van Meegeren ce a ajuns faimos datorita falsurilor sale asupra operei lui
Vermeer.
Opera
lui Vermeer o intalnim si in cinematografie fiind mentionata sau inspirand
filme precum: “Cainele andaluz”, “Toate Vermeer la New Yourk”, “Un Z si doi de
zero”, iar “Fata cu cercel de perla” fiind chiar nominalizat la trei premii
Oscar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu