Pictor si decorator francez, Charles Le Brun s-a născut la 24 februarie 1619 la Paris.
A fost primul pictor al regelui Ludovic al XIV-lea, director al Academiei Regale de pictură și sculptură. El a fost deosebit de faimos în decorarea Palatului de la Versailles și a Salii de Oglinzi.
Charles Le Brun este al treilea din cei cinci copii ai lui Nicolas Le Brun (1585-1648), maestru sculptor, și Juliennei Le Bé (a murit la 30 mai 1668).
Începe prin învățarea sculpturii de la tatăl său. Intră în jurul anului 1632 în atelierul pictorului François Perrier. Doi ani mai târziu, el este remarcat de cancelarul Pierre Séguier, care îl recomandă lui Simon Vouet.
In studioul acestui mare maestru, unde are colegi de clasă pe Pierre Mignard, André Le Nôtre și Eustache Le Sueur.
Insa îl va parasi pe Simon Vouet pentru a se muta la Nicolas Poussin.
În 1642, recunoscut deja la Paris și datorită asistenței financiare a cancelarului, Le Brun a plecat în Italia, făcând excursia de la Lyon la Roma cu Poussin. În timpul șederii sale în Italia, Le Brun copiază antichitățile romane pentru cancelarul Séguier, picturi ale ghidului Raphael și galeria Farnèse des Carrache.
După patru ani în Italia, pictorul a părăsit Roma la sfârșitul anului 1645 și a revenit la Paris în martie 1646, după o scurtă ședere în Lyon.
Întors în capitala Frantei, Le Brun obține câteva contracte importante datorită sprijinului lui Séguier.
El este de asemenea ales de Corpul Orfevres de la Paris pentru a picta catedralei Notre-Dame din Paris.
În același an Le Brun se casatoreste cu Suzanne Butay (1626-1699), fiica pictorului Robert Butay (1586-1662), si a pictoritei Marguerite Le Grin (circa 1595-1658)
Nu au avea copii.
Philippe de Champaigne fondeaza Academia Regale de Pictura si Sculptura in 1648 iar Mazarin il numește secretar al acesteia.
La sfârșitul anilor 1650 Mazarin (care moare în 1661), îl prezintă lui Ludovic al XIV-lea. Le Brun se bucură de o reputație solidă. Curtea a comandat cele mai variate lucrări: scene ecvestre, fresce vaste, decorațiuni de grădină, cutii de tapiserii, mobilier și obiecte decorative.
Din 1661 se ocupă de decorarea Palatului de la Versailles, la care va lucra timp de treizeci de ani.
El are sub comandă câteva sute de artiști și artizani. Cu toate acestea, propria sa participare este limitată, lucreaza la scara ambasadorilor (1674-1678, distrusa apoi de Ludovic al XV-lea), la Sala Oglinzilor (1678-1684), la expoziții de pace și război (1684-1687) și un proiect de capelă în 1672 abandonat în 1679-1680, când a fost luat-ă decizia de a se construi aripa de sud a castelului.
Lucrează și pentru alte personalități importante ale regatului.
Regele a fost atât de mulțumit că l-a înnobilat Le Brun în decembrie 1662. În 1663 a fost numit director al Academiei Regale de Pictura si Sculptura de catre Colbert, atunci chestorul de Finanțe, care a dorit să reorganizeze Academia.
In 1664 el este numit „primul pictor al regelui“, primind o taxa care a inclus plata unei pensii anuale de 12.000 de lire sterline si se spune, ca a fost aceeași sumă pe care a primit atunci când a fost în funcțiune și Fouquet.
În 1666, Colbert și Le Brun au înființat împreună Academia Franței din Roma.
Acolo el isi aduce aportul, și la începutul anilor 1670 Le Brun lucrează la decorarea Pavilionul Aurora.
Bolnav fiind, se retrage treptat din viata publica. A murit în casa lui pariziană la 12 februarie 1690 și a fost înmormântat în cimitirul bisericii Sf. Nicolae du Chardonnet din Paris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu