7. 1. 17 LEONARDO ALENZA

       Nascut la Madrid pe 6 noiembrie 1807, Leonardo Alenza y Nieto a fost fiul lui Valentín Alenza Recuenco, originar din Madrid, si al Maríei Nieto Sánchez, originara din  Avila.

       Si tatal sau, angajat al Departamentului de Farmacie, era iubitor de arta, fiind pasionat de poezie, publicand chiar câteva poezii în Diário de Madrid.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

       Deoarece mama i-a murit cand avea o varsta frageda, in 1813, tatal se recasatoreste patru ani mai tarziu cu Micaela Bertrandi, o femeie mai in varsta doar cu unsprezece ani decat Leonardo.

      Se muta cu totii langa o manastire iezuita unde Leonardo urmeaza studiile la Colegiul Imperial San Isidro.

 

 

 

 

 

 

 

 

       Din 1819 studiaza desenul în studioul Merced al Academiei de San Fernando, care se afla la mănăstirea La Merced. La doar saisprezece ani este admis la Academia din Str. Alcala. Aici i-a avut ca profesori pe pictorii: Castor González Velázquez, Jose Maea, Jose Madrazo, Zacarías González Velázquez, Vicente Peleguer, si sculptorii: Pedro Hermoso si Francisco Elías Vallejo.

 

 

 

 

  

 

 

 

       Dupa ce paraseste Academia, realizeaza o serie de lucrari comandate de orasul Madrid.

       Participa anual apoi la expozitiile organizate de Academia San Mateo.

 

 

 

 

 

 

 

 

       Din 1837 Alenza incepe sa ilustreze cu desenele sale Saptamanarul Spaniol de Pictura din Mesonero Romanos și prezintă șase capricii la expoziția Academiei. 

       Doi ani mai tarziu  pleaca pentru a lucra cu Weekly si a ilustra impreuna noile editii ale romanului Gil Blas precum si operele complete ale Quevedo. Tot impreuna decoreaza cafeneaua Cafe de Levante, precum si magazinul Quiroga.

 

 

 

 

 

 

 

 

       La începutul anului 1842 primeste titlul de Merit Academic la Academia San Fernando în timp ce tuberculoza incepe sa il macine. Devine si profesor al Academiei pentru cateva luni iar in 1844 expune tot la Academie din nou, desi era grav bolnav.

 

 

 

 

   

 

 

 

        Alenza a murit de tuberculoză în primele ore ale diminetei de 30 iunie 1845 in casa din Plaza de San Ildefonso, a treia și ultima casa în care a trăit în Madrid.

        El a fost îngropat într-o nișă din cimitirul San Gines și San Luis datorită faptului ca a fost abandonat de prietenii sai.

 

 

 

 

 

 

 

 

        Picturile sale sunt păstrate în Muzeul Prado, Academia San Fernando, Muzeul de Romantism, Muzeul Municipal, Muzeul Lázaro Galdiano, Athenaeum, Muzeul Cerralbo, Muzeul de arte plastice din Bilbao sau Muzeul din Budapesta.

       O colectie de desene sunt pastrate si de Biblioteca Nationala.

       De la a doua jumătate a secolului al XIX-lea i-a fost dedicată o stradă în vecinătatea cartierului Rios Rosas Chamberí din Madrid.