8. 1. 4 WILLIAM HOGART

      

       William Hogart este fara indoiala unul dintre cei mai mari artisti englezi, pictor, grafician, autor de gravuri si stampe satirice, fiind considerat precursorul caricaturii moderne.

       Familia sa originala din nordul Angliei se stabileste in Londra la mijlocul anului 1680. William s-a nascut in cartierul londonez West Smithfild la 10 noiembrie 1697, fiind al cincilea copil. 

        Tatal sau invatator cu venituri modeste, va fi arestat la scurt timp pentru neplata datoriilor iar familia se va muta in apropierea inchisorii pe un teren special amenajat.

       Dupa ce tatal isi ispaseste pedeapsa familia se muta din nou iar William va intra la atelierul lui Ellis Gamble, gravor si aurar.

        In 1720 Hogart isi deschide propriul atelier si incepe sa execute gravuri cu satira la adresa artistilor, politicienilor si bancherilor precum si ilustratii de carte pentru William King, Charles Gildon si Aubrey de la Motraye.

        Insa nu renunta la ambitia de a picta si in 1725 se transfera la atelierul lui James Thornhill.

        Patru ani mai tarziu o rapeste pe fica maestrului Jane, cu care se casatoreste in secret stabilindu-se impreuna in South Lamberth. Va trece un an pana cand socrul il va ierta si il va accepta ca ginere.

       In 1729 este solicitat sa picteze Spring Gardens (Gradinile Vauxhall), iar la terminare primeste in semn de recunoastere dreptul viager de a intra gratis in Spring insotit de sase invitati. Saloanele londoneze se vor deschide in fata artistului realizand numeroase portrete de familia.

       Hogart se angajeaza in diverse activitati participand activ la viata sociala, culturala si política, prezentand chiar un proiect de lege in care se proteja drepturile de autor ale gravorilor. Va fi numita “legea lui Hogart” si va primi aprobarea regelui George II pe 15 mai 1736.

       In 1743 pleaca la Paris descoperind pictura franceza pe care o considera mult mai avansata dupa care se consacra redactarii unui tratat de pictura (“Analiza Frumosului”), pe care il va termina in 1753 si care in scurt timp va fi tradus in italiana si germana. Patru ani mai tarziu Academia Imperiala de la Augsburg il primeste membru de onoare, iar in Anglia va fi numit prim-pictor al curtii regale.

       Experienta profesionala dar si numeroasele probleme sociale si politice ii ofera un bogat material pictand mai multe serii tematice:

       Cariera unui destrabalat sau Viata unui risipitor, serie de opt tablouri, are ca sursa de inspiratie probabil opera “Vite del lascio”, sau o comedie a lui Henry Fielding, si reflecta decaderea morala a tanarului desfranat. Seria reprezinta una dintre cele mai impresionante realizari a lui Hogart.

       Comicul unor alegeri, cuprinde patru tablouri in care intr-un spatiu relative restrans sunt prezentate o multime de evenimente si personaje cu ocazia alegerilor din anul 1754 ce au avut loc la Oxford.

       Casatorie la moda, ilustreaza in sapte tablouri dramele casatoriilor din interés.

       Desi inaintat in varsta, Hogart continua sa picteze. In anul 1763 sufera un atac de apoplexie dupa care nu se mai reface complet. Pe 25 octombrie 1764 moare la mai putin de doua ore dupa ce a raspuns unei scrisori primite din America de la Benjamin Franklin.

        Este inmormantat in cimitirul Chiswich din Londra, la monumental sau existand un epitaf scris de prietenul sau, actorul David Garrick.

        

             " Farewell great Painter of Mankind
                Who reach'd the noblest point of Art
                Whose pictur'd Morals charm the Mind
                And through the Eye correct the Heart.

       If Genius fire thee, Reader, stay,
       If Nature touch thee, drop a Tear:
       If neither move thee, turn away,
       For Hogarth's honour'd dust lies here."

\

 

       William Hogart a fost primul care a pictat teme din Shakespeare fiind si fondatorul geniului care multa vreme a fost numit Hogarthian.