Nascut in Napoli la 18 octombrie 1634, pictorul baroc Luca Giordano a fost fiul unui pictor modest, Antonio Giordano.
Insa cariera artistica i-a fost marcata de prietenia sa cu Jose de Ribera.
Luca a început la o vârstă fragedă pentru a lucra cu Ribera în atelierul său napolitană, și din cauza influentei acestuia, a numeroaselor călătorii in Spana, la Roma, Veneția și alte orașe în căutarea de o mai bună înțelegere a diferitelor tehnici ale perioadei, devine unul dintre cei mai buni artiști ai barocului. A fost si asistentul lui Pietro da Cortona din Roma.
Este renumit pentru producția foarte rapidă și pentru versatilitatea sa; el va face imitatii "in maniera" lui Rafael, Tiziano si Rubens. Activitatea sa, destul de prolifică, și viteza sa de pictura face sa i se puna porecla "Luca fà presto".
La douăzeci de ani el face o serie de pânze pentru Bazilica San Pietro Ad Aram din Napoli, iar din acel moment prestigiul său a crescut și a primit misiuni importante pentru diverse biserici italiene și chiar spaniole.
In Napoli se întâlnește cu Mattia Preti cu care se influențează reciproc, in 1677 il intalnim lucrand la Montecassino, dupa care pleaca la Veneția.
În Veneția a pictat fresce în Bazilica Santa Maria della Salute.
Intre 1682-1683 a pictat mai multe serii de fresce din Florența, inclusiv cupola Corsini Capela din Santa Maria del Carmine, iar in fostul palat Medici a pictat tavanul la Riccardiana Biblioteca.
Giordano a dobândit un stil propriu care a topit stilul venețian și roman. Acesta combină fastul ornamental a lui Paolo Veronese cu stilul lui Pietro da Cortona a caror scheme complexe sunt mai pline de viață.
Prin 1670, lucreaza neobosit la frescele din numeroase mănăstiri și biserici spaniole, iar regele Carol al II-lea ii comanda să picteze frescele din Mănăstirea Regală El Escorial.
Ajuns in Spania in 1692, sta aici un deceniu.
Lucrari ale lui Giordano le intalnim azi la El Palacio del Buen Retiro, Biserica Atocha și sacristia Catedralei din Toledo, sau in biserica San Antonio de los Alemanes din Madrid, de pe Calle de la Puebla.
In Spania a realizat și numeroase lucrări pe pânză pentru instanța de judecată și clerului.
Astazi Muzeul Prado din Madrid gazduieste mai mult de 40 de opere ale lui Luca Giordano.
Obține o mare popularitate în curtea spaniolă și i se acordă titlul de Cavaler. Datorită moartii lui Carol al II-lea și a situației dificile din timpul lui Philip V, el a decis să se întoarcă la Napoli în 1702.
In Spania a castigat o adevarata avere insa a fost si foarte generos cu diversi colegi ce aveau probleme economice.
Dupa ce picteaza cupola Biserica Santa Brigida Napoli, ajunge la partea de sus a celebrității sale în anul 1704, pictand Istoria lui Judith pe acoperișul sacristiei Casei Sfântului Martin din Napoli.
Una dintre maximele sale era că pictorul bun este unul caruia îi place publicului și este atras mai mult de culoare decât de desen.
Luca Giordano a murit la Napoli în 1705.
După moartea sa, a fost puternic discreditat de artiști și critici care l-au considerat responsabili pentru declinul picturii spaniole după splendizii ani a lui Velázquez și Murillo. Insa a contribuit decisiv la reevaluarea pictorului italian. Trebuie să recunoaștem că producția sa în Spania i-a influențat clar pe Miguel Jacinto Meléndez, Antonio Palomino și Francisco de Goya.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu