4.1.4.6 JUAN ANDRES RICCI

     

 

 

 

         Călugărul benedictin, Fray Juan Rizi de Guevara a fost
pictor, arhitect și eseist spaniol baroc.

      Format în primele decenii ale secolului al XVII-lea, stilul său este cel al tenebrismului naturalist. 

      Pictura sa se distinge prin intensitatea clarobscurului, a lucrului cu tușe de lumină si a gamei de culori inchise, cu o predominanță de culoare maro și negru.

      Rizi a rămas întotdeauna atent la mesajele teologice și conceptuale ale conținutului picturii sale, care l-au dus să inventeze sau să adopte noi formule iconografice sau prea puțin utilizate, în special în încercarea de a sublinia rolul Mariei ca mediator.

 

 

 

 

  

 

 

 

 

        Deși cea mai mare parte a producției sale constă în picturi monahale și serii de materiale religioase, legată în special de sfinți ai ordinului benedictin, a fost de asemenea, un portretist apreciat.

 

 

 

 

  

 

 

 

 

      Tatăl său Antonio Ricci originar din Ancona, a venit în Spania în 1585 pentru a lucra la decorarea Mănăstirii El Escorial sub ordinele lui Federico Zuccaro. Desi a fost concediat câteva luni mai târziu, Antonio a decis să rămână în Spania, unde s-a căsătorit în 1588 în biserica San Gines din Madrid, cu Gabriela Guevara sau Chaves.

 

 

 

 

  

 

 

 

 

    Juan probabil a început ucenicia ca pictor cu tatăl său, deși Antonio Palomino spune că a fost format în atelierul lui Juan Bautista Maino.

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

       Relația cu cercul de intelectuali italieni rezidenți, împreună cu tatăl său, promotor în 1606 al Academiei San Lucas de Madrid, cu Vicente Carducho, a fost ca un stimulent pentru vocație intelectuală timpurie a lui Ricci.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      Nu se cunoaște nimic despre viața sa timpurie, cu excepția  unui scurt tratat despre Concepția Mariei scris la șaisprezece ani, care l-a trimis  Papei Paul al V. 

       În 1622 lucra deja la Madrid ca pictor independent. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

       La 7 decembrie 1627, el a intrat în ordinul elitist al Benedictinei la Manastirea Montserrat, unde a mărturisit un an mai târziu.

        Ca și în cazul celor mai faimoase manastiri catalane, Montserrat a aparținut Congregației San Benito Real Valladolid și ca Rizi, jumătate din membrii săi au venit din Castilla, fapt ce a creat unele conflicte.

         A fost trimis să urmeze studii de filosofie la Mănăstirea Irache (Navarra), unde a rămas între 1634 și 1637. Mai târziu, el a mers la Colegiul San Vicente din Salamanca, la a cărei Universitatea s-a înscris pentru cursul 1638-1639, stand acolo până in 1641.

    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

       În timpul șederii sale în Salamanca, unde a  studiat teologia, el a decorat cu picturi școala, distruse în timpul războaielor napoleoniene.

      În 1641, s-a mutat de la Salamanca la Madrid odata cu expulzarea călugărilor castilieni de la Montserrat.

      În această perioadă a participat la decorarea Salii comediilor vechi Alcázar cu Francisco Camilo, Alonso Cano și Diego Polo.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

         Ajuns la Mănăstirea Santo Domingo de Silos, în care el este citat încă din februarie 1642 de către părintele Predicator și unde a ocupat succesiv funcțiile de predicator, mărturisitor și apelant a avut o sedere întreruptă mereu de călătorii continue.

      Mergea pentru a participa la opere decorative la alte mănăstiri ale ordinului precum cea din Burgos.

 

 

 

   

 

 

 

 

     

       Nu există nicio dovadă documentară de ședere a lui Ricci în San Millan de la Cogolla, desi aici este pastrat cel mai mare set dintre lucrările sale.

        Dar este cunoscut faptul că în 1653 aici a murit pictorul Juan de Espinosa Navarra lăsând picturi neterminate la mănăstire de care se va ocupa Ricci.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

       În 1662 s-a mutat la Roma.

       Scopul călătoriei a fost de fapt, pretinde Fray Juan, pentru a obține sprijinul Ducilor de Béjar in vederea obtinerii episcopiei din Salonic sau abadiei de Montelibano (acum Liban), unde a intenționat să dedice biserica Fecioarei din Montserrat. 

        Frustrat ca nu este numit hotaraste să se întoarcă în Spania, dar înainte, „să nu se întoarcă fără har“, a cerut papei să fie numit predicator general al ordinului său în Spania, care intra în vigoare  din 27 octombrie 1663.

      Din motive necunoscute, el nu s-a mai întors în Spania după obținerea postul de predicator general și, dimpotrivă, a intrat în Congregație Cassinese.

       În ianuarie 1665 el era încă la Roma unde are ocazia sa admire o cometa, speculand apoi aparitia ei cu semnificații teologice.

     Juan Andres Ricci a murit la Montecassino in 1681.