5.2.1 ARHITECTURA ROCOCO (1)

Palatul Ecaterina  (Sankt Petersburg - RUSIA)

       

 

 

 

 

     Palatul Ecaterinei a fost reședința de vară a țarilor rusi,  situat în orașul Tsarskoye Selo (numit acum Pușkin), la 25 km sud-est de Sankt-Petersburg, fosta capitala a Imperiul Rus.

 

 

 

      Palatul este construit, împreună cu ansamblul de palate și parcuri ale orașului Pușkin, precum și centrul său istoric în locul numit Patrimoniului Mondial „Centrul istoric al Sank Petersburg si anexe monumentale“.

 

 

        Reședința are originea în anul 1717, când Catherine I a Rusiei a angajat arhitectul german Johann Friedrich-Braunstein să-i construiască un palat de vară. În 1733, Împărăteasa Anna la însărcinat pe Mikhail Zemtsov și Andrey Kvasov să extindă Palatul Catherine.

       Împărăteasa Elisabeta, cu toate acestea, a considerat că reședința mamei sale era de modă veche și in mai 1752 a cerut arhitectul Bartolomeo Rastrelli sa demoleze structura veche și să o înlocuiască cu o clădire mult mai mare într-un stil Rococo . Construcția a durat patru ani fiind finalizata la 30 iulie 1756.

 

 

 

     Din păcate, cele mai multe dintre interioarele  nu au fost restaurate dupa ravagiile celui de-al doilea război mondial nici până în prezent.

 

 

 

    Când forțele armatei germane s-au retras din asediul Leningradului, au distrus intenționat reședința, lăsând în urmă doar cochilia goală a palatului.

 

 

       Deși cea mai mare parte a reconstrucției a fost finalizată la timp pentru Tercentenarul de la St. Petersburg în 2003, este încă nevoie de multă muncă pentru a readuce palatul la vechea sa glorie. 

 

 

 

Palatul Queluz (Lisabona -PORTUGALIA)

      Palatul Regal din Queluz, de asemenea, cunoscut sub numele de Palatul Național al Queluz, este una dintre principalele palate ale familiei regale portugheze, care de la construcția sa a devenit reședința principală a membrilor Casei Braganza.

     Corpul principal al palatului a început în 1758 sub ordinul Reginei Maria. Din 1755, palatul a devenit de o mare importanță ca rezultat al devastării orașului Lisabona după marele cutremur de la 1 noiembrie 1755.

 

 

 

    Principalii arhitecți ai palatului sunt portughezii Mateus Vicente de Oliveira și Manuel Caetano de Sousa si francezul Jean-Baptiste Robillon.

 

     In timpul ocupației franceze din 1807 palatul a fost grav avariat și a intrat într-un declin constant, ca urmare si a construcției diferitelor palate regale din apropiere. Palatul a fost donat de regele Manuel II patrimoniului național portughez.

 

 

 

     În zilele noastre palatul reprezinta una dintre destinatiile preferate pentru turiștii care vizitează capitala portugheză și doresc să cunoască patrimoniul istoric din apropierea orașului.

 

 

Palatul Czapski (Varsovia - POLONIA)

    Palatul Czapski, de asemenea, cunoscut sub numele de Palatul Krasińscy sau Palatul Raczyński este situat la 5 km de Varșovia.   Astazi este sediul Academiei de Arte Plastice.

   În 1965, palatul a fost înscris în registrul monumentelor.

 

 

 

Biserica Sf. Andrei (UCRAINA)

         In momentul in care Sfantul Andrei a ajuns pe aceste locuri, el a profetit faptul ca zona in care atunci abia erau cativa locuitori, va deveni un mare oras crestin. Aceasta profetie a luat fiinta in momentul in care orasul Kiev s-a ridicat.

         Biserica a fost ridicata intre anii 1747 si 1754.

 

 

Micul Trianon (Versailles -FRANTA)

    Construit intre anii 1762 - 1768 in incinta domeniului Palatului Versailles la ordinul regelui Louis al XV-lea de catre Ange-Jaques Gabriel cu intentia de al face cadou metresei sale Madame de Pompadour, insa aceasta se stinge inainte de finalizarea constructiei, ajungand in posesia succesoarei, Madame de Barry.

    Dupa moartea regelui, fiul acestuia ajungand pe tron il face cadou sotiei sale, Maria Antoneta.

     A fost declarat patrimoniu mondial UNESCO.

      Ansamblul este acum deschis publicului, ca parte a Muzeului Național al castelelor din Versailles și Trianon.

 

 

Palatul Gatcina (RUSIA)

     A fost construită între 1766 și 1781 pentru contele Grigori Orlov, un favorit al Ecaterinei cea Mare, potrivit unui proiect al arhitectului italian Antonio Rinaldi.

 

 

 

      Palatul era unul dintre cele două locuri preferate de odihnă ale familiei imperiale.

 

 

 

    Palatul este construit, împreună cu parcul orașului Gatchina și centrul său istoric, în locul numit Patrimoniului Mondial „Centrul istoric al Sankt Petersburg si anexe monumentale“.

 

 

 

 

    Dupa ce Orlov a murit in anul 1783, Palatul Gatchina a fost recuperat din frații Ecaterinei a II la 04 iulie 1783, fiind dat la 6 august a aceluiași an, Marelui Duce Paul (viitorul țar Paul I al Rusiei), care s-a mutat acolo în septembrie.

 

 

 

    În 1917, după Revoluția din februarie și indepartarea tarului Nicolae al II-lea, guvernul provizoriu condus de Alejandro Kerenski a venit la putere. Palatul a încetat să aparțină familiei imperiale, si a fost transformat in muzeu.