Nascut la Salzburg pe 28 mai 1840, Johann Evanghelist Ferdinand Apolinaris Makart. a fost fiul șefului de sală de la Palatul Mirabell, Johann Makart și a Mariei Katharina Rüssemayr.
Ajuns la Viena in 1858 unde studiaza la Academia de Arte Frumoase de unde este dat afara, apoi ajunge la Munchen unde initial studiaza cu Jost Schiffmann, o ruda de-a sa, apoi din 1860 se muta la Academia de Arte Frumoase unde studiaza cu Karl Theodor von Piloty.
Din 1862 pleaca la Londra si Paris unde studiaza alti doi ani apoi se intoarce la Viena unde deschide un atelier.
In acelasi an cand deschide atelierul, in 1869, s-a casatorit cu Amalie Franziska Roithmayr, născută la Munchen, dar care va muri patru ani mai tarziu.
Pleaca apoi in Egipt in 1875 impreuna cu Rudolf Huber și Carl Leopold Müller, unde il intalneste si pe Franz von Lenbach apoi revine in tara fiind numit profesor la Academia din Viena in 1876.
La scurt timp, in 1877 pleaca in excursie in Belgia si Olanda apoi in Spania si Maroc, iar la intoarcere in 1878 este numit șeful școlii speciale pentru pictura istorică la Academia de la Viena.
Pe 24 iulie 1879 organizeaza o procesiune in onoarea nuntii de argint a cuplului imperial Franz Joseph și Elisabeta de la care numeroase schite sunt inca pastrate.
Din 1880 până în 1882, Makart a fost directorul casei vieneze Künstlerhaus.
În 1881, Makart s-a căsătorit cu a doua soție, dansatoarea Bertha Babitsch, dar care moare si aceasta de meningita sifilitica.
Inspirat de Titian si Rubens, lucrarile sale sunt caracterizate de senzualitate, lux si teatralitate, in care sunt ingramadite o diversitate de culori.
Dar a decorat si interioare, in special pentru industriașul Nikolaus Dumba.
După moartea sa timpurie, a existat un sentiment general că o epocă a apus.
A murit pe 3 octombrie 1884 la Viena.
Se vorbește despre Makartstil în mobilierul secolului al XIX-lea, iar Markart s-a si bucurat de o mare popularitate in timpul vietii, in randul burgheziei vieneze.
In studioul deschis de el insusi pe Gußhausstraße 25 in Viena l-a mobilizat cu mobilier, covoare, antichități și arme iar din 1873 are loc aici legendarul festival de studiouri.
I-au calcat pragul insasi împărăteasa Elisabeta in 1872, Richard Wagner in 1875, insotit de pictorul Arnold Böcklin si Franz Liszt, care a cantat la pian.
Este deschis pentru public, devenit o adevărată atracție turistică fiind apoi demolat in 1916.
Este ingropat la Cimitirul Central din Viena unde a primit un mormânt de onoare la grupul 14 A, numărul 32.
În cinstea artistului, Makartgasse a fost numita la Viena în 1894. În 1898, Fritz Zerritsch a ridicat monumentul Makart din marmură în Parcul orașului Viena după un design al lui Viktor Tilgner.
În Salzburg, decizia a fost luată în 1879 în timpul vieții artistului, pentru a redenumi Hannibalplatz în Makartplatz.
De-a lungul timpului posta austriaca a emis numeroase serii de timbre speciale cu Hans Makart.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu