S-au implinit 181 de ani de la nasterea marelui nostru artist, pictorul Nicolae Grigorescu. Considerat fondatorul picturii romane moderne, Nicolae Grigorescu s-a nascut la Pitaru, judetul Dambovita, in 15 mai 1838, fiind al saselea copil al lui Ioan si al Mariei Grigorescu.
La varsta de sapte ani tatal ii moare, iar familia se muta la Bucuresti in mahalaua Caramidarilor, unde Nicolae ajunge trei ani mai tarziu ucenicul pictorului iconar ceh Anton Chladek.
La atelierul maestrului sta doi ani dupa care in 1853 picteaza mai multe icoane pentru Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena din Baicoi construita de printesa Cleopatra, iar in 1855 pentru Manastirea Caldarusani.
Dupa ce picteaza in 1856 compozitia “Mihai scapand stindardul” pentru domnitorul Barbu Stirbei, Grigorescu a pictat bisericile manastirilor Zamfira si Agapia.
Este respins la concursul pentru obtinerea unei burse de studii in Italia in anul 1857, fiind preferat C. S. Stancescu, preferatul lui Tattarascu. Insa va primi o bursa pentru a studia la Paris in 1861 la interventia lui Kogalniceanu, impresionat de talentul aratat de pictor la Agapia.
La Paris frecventeaza atelierele pictorilor Gleyre si Sebastien Comu si este admis elev al Scolii de arte frumoase. Deasemeni viziteaza des Luvru executand copii dupa marii maestri: Rembrand, Rubens, Rosa, Prudhon sau Gericault.
Grigorescu face o scurta vizita in tara in 1864, dupa care se reintoarce in Franta alaturandu-se grupului de pictori independenti de la Barbizon.
In 1867 expune sapte tablouri la Expozitia Universala din Paris, iar un an mai tarziu participa la expozitia pictorilor din Barbizon cand Imparatul Napoleon al III-lea ii cumpara lucrarea “O glastra cu flori”.
Expune apoi la Salonul din Paris si la Expozitia artistilor in viata din Bucuresti unde primeste medalia de aur.
Intre anii 1873-1874 Grigorescu face calatorii de studiu in Italia, Grecia si Austria, iar in 1877 este convocat sa insoteasca armata romana in calitatea de “pictor de razboi” realizand la fata locului desene si schite.
Dupa razboi pleaca in Franta lucrand la Vitre si in atelierul din Paris, iar din 1890 se stabileste la Campina.
Revenit in tara deschide mai multe expozitii personale la Ateneul Roman, iar in 1899 Grigorescu este numit membru de onoare al Academiei Romane.
In 1904 picteaza la Agapia si Varatec, iar doi ani mai tarziu expune la Bucuresti o prezentare retrospectiva.
La 21 iulie 1907 Nicolae Grigorescu se stinge din viata la Campina lasand neterminata pe sevalet lucrarea “Intoarcere de la balci”, fiind inmormantat in cimitirul de pe strada Bobalna. Multa vreme mormantul a stat in uitare si plin de buruieni.
“Nicolae Grigorescu este roman cu tot sufletul si in toata opera sa… Prietenia cu artisti francezi nu a reusit sa-l smulga meditatiei romanesti, amintirii doinelor, imaginii intinsei campii dunarene argintate de pulbere, acestei dulci tari de coline, cu vii si casute acoperite cu sindrila…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu